Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine prin originea sau form'a loru: cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana

Front Cover
Noua typographia a laboratoriloru romani, 1876 - 584 pages
 

What people are saying - Write a review

We haven't found any reviews in the usual places.

Selected pages

Other editions - View all

Common terms and phrases

Popular passages

Page 191 - 2. a spellá, a curatí ceva cu apa, agitandu ap'a d'in acellu ceva.. sau trecundulu numai prin apa : clatiti vasele; e bene a si clati manele mainte de a se pune la mesa; e sanetosu lucru a si clati totudeaun'a gur'a dupo mancare ; ruf ele sunt spellate, si n'ai decâtu se le clatesci (clatire,in acestu intellessu,
Page 233 - etc., este delete, forma adverbiale, ca si trecute, de orece se dice pré in del-ete, ca si pré in trecute; acumu delete, cu forma câtu se pote de románica, nu e si nu pote fi slavicu; ca adverbiu ellu duce de a dreptulu, si prin forma si prin intellessu, la delepte sau , in locu de
Page 36 - d'in care cuventulu nostru baba n'ar fi de câtu form'a feminina, care inco essiste in dialecte de allé Italiei. BABARIU, s. adj., (vedi baba), cui place a stá si petrece eu babele. BABARUSU? sm, pl.-e, vorba interpretata in dictionariulu lui Raoul prin franc, roulette, fora se se esplece de care roulette anume este vorb'a;
Page 42 - câtu unii eruditi straini, cari au bun'a voientia de a se occupa de limb'a nostra, tendu a da vorbeloru celloru mai neindoiosu romanice una origine straina. Asia, de essemplu, eruditulu slavistu Miklosich impinge acésta tendentia peno acollo, in câtu pretende со verbulu nostru versare ar fi imprumutatu de la Albanesi, fora se ne probedie, déco si
Page 256 - unei mora mai mica, uneipiua, unei morisca, etc., a caroru rota e pusa orizontale ; b) aripa de mora de ventu; c) scafa, lopatella affunda a rotei morei ; 2. eu intellessulu de : paru, pertica, bàtiu, etc., spre miscatu si mesticatu licidele d'in caldari, miste cu farina sau si alte materie ori ingredintie : facàulu e mai mare de
Page 168 - со in limb'a nostra s'au potutu pastrá multe radecine mai bene ça in cea latina, si forma d'in acelle-asi multime de cuvente, ce nu essistu in latin'a classica; si de acea-a, la esplecarea cuventeloru limbei nostre, nu se cade se ne marginimu in cerculu strimtu allu latinei classice, ci se ne intendemu
Page 54 - sub form'a padure s'a applecatu la altu conceptu, se nu fia ore balta totu cuventulu palude, trecutu prin una forma participiale paludata, si transformatu asiá, spre a se applecá la conceptulu espressu in origine prin palude? Transformarea ar fi, fora indouentia, forte cutediatoria, inse nu fora essemplu.—In fine se pote ça romanesculu
Page 520 - de la verbulu restare, ce vedi in Diction.; d'in acésta forma a fostu trassu, de certu, deformatulu : restatornicu,-a, ce sta ca base la tote celle alte d'in acestu articlu, déro, cumu d'in puternicu (de nespusa feditate) s'au formatu potericu, asiá si d'in orridulu restatornicu se va poté forma unu placutu typu
Page 98 - etc., cari espleca pré deplenu intellessulu differiteloru cuvente ce noi amu comparatu, cumu si alte cumnate cu dénsele, de la cari vomu tramette la acestu articlu. Una sengura observatione cauta se mai facemu : in locu de bozza italiana au si boccla eu acelle-asi insemnari ; acésta d'in urma forma duce de
Page 16 - forme date, dupo localitati, acellei-asi esclamatione, espremendu : dorerea, mai allessu corporale, cumu si mirarea addeverata pentru unu ce neasteptatu, sau mirarea prefacuta pentru unu ce sciutu, déro care se face cineva со atunci l'afla, candu i se spune de altulu. —Form'a cea mai curata a acestoru esclamationi pare a fi

Bibliographic information