Autorii romāni moderni: bucătĭ alese in versurĭ si in prosă din principaliĭ scriitorĭ aĭ al xix-lea cu schite biografico-critice, notite bibliografice si un supliment coprindźnd fragmente cronologice in caractere cirilice

Front Cover
Lazăr Șăineanu
F. Göbl Fii, 1892 - 320 pages
 

What people are saying - Write a review

We haven't found any reviews in the usual places.

Common terms and phrases

Popular passages

Page 83 - Ce se nalţă păn' la ceruri din a lumei deşteptare Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor ? Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate ? Nu simţiţi īn peptul vostru un dor sfīnt şi romānesc La cel glas de īnviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde şi răzbate Orice suflet omenesc ? Iată ! lumea se deşteaptă din adīnca-i letargie ! Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit. Ah...
Page 147 - Eu? īmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, rīul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este, Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid ! Şi abia plecă bătrīnul....
Page 282 - ... şi cīnd era soarele de două suliţe pe cer, a plecat īn lumea largă şi-n toiul lui de voinic. Pe drum horea şi doinea, iar buzduganul şi-1 arunca să spintece nourii de cădea departe, tot cale de-o zi. Văile şi munţii se uimeau auzindu-i cīntecele, apele-şi ridicau valurile mai sus ca să-1 asculte, izvoarele īşi...
Page 204 - Aceştia erau Spancioc şi Stroici. La curte se făcuse mare gătire pentru ospăţul acesta. Vestea se īmprăştiase că Domnul se īmpăcase cu boierii ; şi boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor putea ocupa iarăşi posturi, ca să adune nouă avuţii din sudoarea ţăranului. Cāt pentru norod, el era indiferent ; el din īmpăcarea aceasta nu aştepta vreun bine, nici prepunea vreun rău.
Page 217 - Romāniei, ca să pun īnaintea ochilor fiilor ei cīteva pagini din viaţa eroică a părinţilor lor. Voi arăta acele lupte uriaşe pentru libertatea şi unitatea naţională cu care Romānii, sub povaţa celui mai vestit şi mai mare din voevozii lor, īncheiară veacul al XVI-1ea.
Page 211 - Inima mi se bate cīnd aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ştefan cel Mare, lui Mihai Viteazul ; da, domnilor mei ! Şi nu mă ruşinez a vă zice că aceşti bărbaţi pentru mine...
Page 205 - Pīnza mesii şi şervetele erau de filaliu ţesute īn casă. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile şi păharele erau de argint. Pe līngă părete sta aşezate īn rīnd mai multe ulcioare pīntecoase, pline de vin de Odobeşti şi de Cotnar, şi la spatele fieştecăruia boier dvorea cīte o slugă care dregea. Toate aceste slugi erau īnarmate".
Page 219 - Ea seamănă a fi un măreţ şi īntins palat, cap d-operă de arhitectură, unde sīnt adunate şi aşezate cu măiestrie toate frumuseţile naturale ce īmpodobesc celelalte ţinuturi ale Europei, pe care ea cu plăcere ni le aduce aminte. Un brīu de munţi ocolesc, precum zidul o cetate, toată această ţară, şi dintr-īnsul, ici-colea, se...
Page 146 - Dariu a lui Istaspe ; Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod ; īmpăraţi pe care lumea nu putea să-i mai īncapă Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămīnt şi apă — Şi...
Page 18 - Acum de spaimă multă se trage īnapoi īndată ce privirea īi cade drept pe voi... Dar īncă, ziduri triste, aveţi un ce plăcut, Cīnd ochiul vă priveşte īn liniştit minut ; De milă īl pătrundeţi, de gīnduri īl uimiţi.

Bibliographic information